 |
|
 |
|
2DoR
Administrator
Data inscrierii: 14/Iul/2007
Mesaje: 73
Localitate: Tg.Mures
|
|
 |
|
 |
|
 Trimis: 24/07/2007 13:35 Titlul subiectului: Baschetul |
 |
|
Baschet
Baschet-ul este unul dintre cele mai rãspândite jocuri sportive din lume; se caracterizeazã prin fineþea, precizia ºi fantezia exerciþiilor tehnice ºi tactice, prin talia înaltã ºi calitãþile fizice deosebite ale sportivilor, toate astea implicate într-o luptã sportivã care pretinde spirit de echipã ºi de sacrificiu, inteligenþã ºi rezistenþã nervoasã.
Istoric
Vechile populaþii incaºe, maia ºi aztece practicau un joc în care mingea era aruncatã într-un inel de piatrã, suspendat orizontal pe un zid. Bãºtinaºii din Florida aveau o þintã formatã dintr-un coº de nuiele iar indienii din America plasau un fel de coº în trunchiuri de copac.
În anul 1891, un tânãr asistent de la colegiul Spring-field, din statul Massachusetts, SUA, pe numele sau James A. Naismith, încercând sã facã mai variate lecþiile de educaþie fizicã ale studenþilor, cu un conþinut mai atractiv ºi mai dinamic, fãrã condiþii materiale deosebite, a combinat unele reguli din jocul de fotbal cu 13 reguli noi ºi a înlocuit poarta cu un coº suspendat pe un perete. Astfel a luat naºtere sportul cãruia i s-a spus apoi baschet ball (basket = coº, ball = minge).
La început echipele erau alcãtuite din câte 50 de jucãtori, apoi numãrul s-a redus treptat pentru a se ajunge la echipe formate din 5 jucãtori pe teren. Jocul se rãspândeºte în Europa, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904 (de la St. Louis). În 1932 se reprezintă Federaþia Internaþionalã de Baschet Amator (F.I.B.A.) ºi din 1935 se disputã campionatele europene (la care a participat ºi þara noastrã).
Regulament
Un joc de baschet are loc între douã echipe a câte 5 jucãtori pe teren fiecare. Scopul fiecarei echipe este sã introducã mingea în coºul adversarilor ºi sã încerce sã împiedice cealaltã echipa sa înscrie. Echipa care înscrie cele mai numeroase puncte la terminarea timpului de joc va fi învingatoarea jocului respectiv. Mingea poate fi pasatã, aruncatã, lovitã, rostogolitã, driblatã, în absolut orice direcþie.
Terenul de joc Terenul de joc este o suprafaþã dreptunghiularã, planã ºi durã, liberã de orice obstacol. Dimensiunile terenului trebuie sã fie de 28 m, în extindere pe 15 m în lãþime acestea fiind mãsurate de la marginea interioarã a liniilor care delimiteazã terenul. Federaþiile naþionale au autoritatea sã aprobe pentru competiþiile naþionale, terenurile de joc existente cu mărimile minime de 26 m mărime ºi 14 m lãþime.
Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie sã fie trasate cu aceiaºi colorație (de preferinþã alb), sã aibã o lãþime de 5 cm ºi sã fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe lãþimile terenului) ºi linii laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Indiferent ce obstacol inclusiv scaunele din zona bãncii echipelor trebuie sã fie situate la cel puþin 2 m distanþã de terenul de joc.
Linia de centru trebuie trasatã, paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiecãrei linii laterale. Ea va fi prelungitã cu 15 cm în afara fiecãrei linii de tuºã. Cercul central trebuie trasat la centrul terenului ºi va avea o razã de 1,80 m mãsuratã de la marginea exterioarã a circumferinþei. Dacã suprafaþa cercului central este coloratã, atunci colorit va fi aceiaºi cu cea a zonelor de restrictie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc având centrul al jumãtatea liniilor de aruncãri libere ºi o razã de 1,80 m mãsuratã de la marginea exterioarã a liniilor care le delimiteazã.
Liniile de aruncãri libere ºi zonele de restricþie O linie de aruncãri libere trebuie trasatã paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioarã trebuie situatã la 5,80 m de la marginea interioarã a liniei de fund ºi trebuie sã aibã 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginarã care uneºte mijlocul celor douã linii de fund. Zonele de restricþie trebuie sã fie spaþiile delimitate pe terenul de joc de liniile de fund, liniile de aruncãri libere ºi liniile care unesc extremitãþile liniilor de aruncãri libere cu punctele situate pe liniile de fund la 3 m de o parte ºi de cealaltã a mijlocului acestor linii, mãsurate de la marginea exterioarã a acestor linii. Toate aceste linii, cu excepþia liniilor de fund, fac parte din zona de restricþie.
Panoul de baschet este fabricat din lemn tare, sticlã sau plastic, posedând grosimea de 3 cm. Mingea de baschet este confecþionatã dintr-o camerã de cauciuc, acoperitã cu o anvelopa de piele, material plastic sau cauciuc, având greutatea de 600-650 gr. ºi circumferinþa de 75-80 cm. Jocul este condus de 3 arbitri în teren (conform regulamentului FIBA), ajutaþi de un scorer ºi un cronometror.
Un meci de baschet se desfãºoara în 4 reprize de câte 10 minute fiecare, cu o pauzã de 2 minute intre sferturile 1-2 si 3-4, precum si o pauza de 15 minute între sferturile 2-3 conform regulamentului FIBA. In campionatul nord-american NBA meciul se desfasoara in 4 reprize de cate 12 minute fiecare. Spre deosebire de alte jocuri, la baschet se cronometreazã timpul efectiv de joc, cronometrul fiind oprit la toate întreruperile jocului. Coº înscris este valabil numai dacã mingea intrã în coº pe deasupra lui ºi trece prin el. Un meci de baschet nu se termina niciodata cu un scor de egalitate intre cele doua echipe. In cazul in care la sfarsitul timpului regulamentar de joc cele doua echipe se afla la egalitate meciul se va prelungi cu o repriza de prelungire de 5 minute de joc efectiv. Daca si la capatul acestei reprize situatia de egalitate continua meciul se va întinde cu atatea reprize cat este necesar ca la final o echipa sa aiba cel putin un punct mai mult decat adversara sa.
Dupã fiecare coº marcat, mingea se repune în joc de cãtre echipa aflatã în apãrare din orice loc aflat înapoia liniei de fund a propriului teren. Timeout-ul se poate acorda în ambele reprize de câte 2 ori fiecãrei echipe, la cererea antrenorului sau a jucãtorilor.
În jocul de baschet sunt sancþionate (prin pierderea mingii), fie abaterile de la regulament, fie greºelile personate (efectuate prin contact direct cu un adversar). În timpul driblingului jucãtorul se poate deplasa pe teren, dar daca a oprit driblingul, nu-l poate relua, fãcându-se vinovat astfel de "dublu dribling".
PivotuI este un post deþinut de un jucator într-o echipa de baschet, sau mai este ºi miºcarea unui jucãtor cu mingea, care menþine cu un picior raportul cu solul, iar cu celãlalt îºi schimbã direcþia o datã sau de mai multe ori. Regula paºilor interzice jucãtorului aflat în posesia mingii sã se deplaseze cu ea în braþe. Regula celor 3 secunde nu îngăduie unui jucãtor în atac sã stea mai mult de 3 secunde în suprafaþa de aruncãri libere sau sã þinã mai mult de 3 secunde mingea în posesia sa, fãrã s-o batã în podea. Regula celor 10 secunde obligã echipa care are mingea sã treacã în acest interval de timp în terenul advers (cu mingea). Regula celor 30 de secunde impune echipei în atac sã arunce la coº în timp de maximum 24 de secunde. Un jucãtor care comite 5 greºeli personale în momentul jocului este eliminat definitiv de pe teren.
Baschetul în România
Jocul de baschet se raspandeste in Europa la inceputul secolului XX, fiind prezentat demonstrativ la Jocurile Olimpice din 1904, de la St. Louis. In 1932 se constituie Federatia Internationala de Baschet Amator (F.I.B.A.). Romania s-a aflat printre cele 8 tari membre fondatoare ale forului global alaturi de Anglia, Argentina, Cehoslovacia, Grecia, Italia, Lituania, Elvetia si Portugalia. Din 1935 se disputa campionatele europene (la care a participat si tara noastra).
La noi in tara, primele demonstratii de baschet au fost efectuate in 1920. Pina in 1923, baschetul se practica in particular in liceele din capitala, organizindu-se sporadic competitii interscolare. Unul dintre liceele celebre la acea vreme a fost Mihai Viteazul, invingator in întâia competitie interliceeana organizata la noi in tara. De altfel liceul Mihai Viteazul a fost si prima institutie care a beneficiat de un teren regulamentar de baschet. Incepand cu anul 1928 se constituie distincte echipe, exclusiv masculine, la cluburile Sportul Studentesc, Juventus sau T.C.R. Federatia Romana de Baschet si Volei ia fiinta in 1931. Tot atunci este organizat si debutantul campionat regional masculin. In aceasta perioada nu existau mai mult de 150-200 sportivi legitimati, baschetul traind mai ales din insistentele si pasiunea unor animatori. Dupa 23 august 1944, odata cu instaurarea regimului comunist acest sport incepe sa aiba caracter de masa, ca de altfel majoritatea activitatilor sportive din acea vreme. Sunt organizate campionate republicane (incepand cu anul 1947), se participa la primele Jocuri Balcanice (1946), sunt organizate anual campionate scolare si universitare precum si festivaluri de minibaschet pentru copii. Dintre performantele Romaniei pe plan international mentionam clasarea de 3 ori pe locul IV la campionatele feminine europene (1964,1966, 1968) si de 2 ori pe locul V la cele masculine (1957,1967), precum si unele succese ale echipelor de club Steaua, Dinamo, Politehnica Bucuresti, Rapid in cupele europene. In 1981, la Campionatele Mondiale Universitare echipa de fete a Romaniei s-a clasat pe locul III, cucerind medalia de bronz, iar echipa masculina a ocupat locul IV. In 1991 echipa masculina de baschet juniori a Romaniei a inregistrat cea mai buna peformanta a vreunui lot din Romania la un campionat internațional de baschet clasandu-se pe locul V la CM de la Edmonton, Canada. Din lot faceau parte, printre altii, Ghita Muresan, singurul roman care a evoluat in NBA sau Constantin (Titi) Popa, doi dintre cei mai cunoscuti baschetbalisti romani pe plan international.
_________________
Urban Hell Team |
|
FAQ 
Mesaje private 
